EXCLUSIV | Școala începe cu multe schimbări și controverse. Ce spun elevii despre scoaterea tezelor și noile evaluări. ”Putem să avem și o lege a educației ca în Finlanda, dacă nu se respectă, este degeaba”

Fără medii semestriale și fără teze, cinci module în locul semestrelor și cinci perioade de vacanță sunt printre marile schimbări cu care începe, din 5 septembrie, noul an școlar. Un an școlar fără restricții impuse de pandemie, dar cu multe controverse și discuții aprinse legate de anunțata schimbare a legilor educației, care ar putea modifica fundamental fața școlii românești. Dacă pentru unii specialiști din educație, noile reguli ar putea aduce reforma mult așteptată și abandonarea vechile hibe, sunt multe voci din societatea civilă și din școală care le contestă, pentru lipsa viziunii și a scopurilor clare, dar mai ales pentru că ele nu vin după un studiu care să arate care vor avea efecte pozitive și care pot face mai mult rău decât bine. 

Elevii se întorc la școală de luni 5 septembrie și vor avea 36 de săptămâni de cursuri, la fel ca și în anul școlar trecut, dar multe activități de predare, învățare și evaluare vor fi noi, printre care:

• cinci module în locul semestrelor, la finalul cărora vor fi vacanțe;
• fără teze obligatorii;
• profesorii decid câte evaluări vor face pentru acordarea notelor și calificativelor;
• notele pot fi din evaluări orale, teste, proiecte, referate, probe practice;
• notele și calificativele pentru fiecare materie trebuie să fie, la final de an școlar, cu trei mai mare decât numărul de ore dintr-o săptămână pentru acea disciplină;
• o singură medie la fiecare materie, încheiată la finalul anului școlar;
• rămân calificativele la clasele I – IV și notele în gimnaziu și liceu;
• fiecare elev va avea cel puțin un plan individualizat de învățare în fiecare an școlar, elaborat în baza rezultatelor la evaluări.

Schimbările din educație au stârnit controverse în spațiul public, iar propunerile de modificare a legilor educației au culminat și cu petiții pentru retragerea acestora, dar și cu solicitarea demisiei ministrului Sorin Cîmpeanu.

În fața apropiatei deschideri a noului an școlar, am încercat să aflăm de la un specialist în educație și de la reprezentanții elevilor dacă renunțarea la teze, schimbările în evaluare și noua împărțire a perioadelor de cursuri sunt soluțiile care ar putea scoate problemele din școala românească, care s-au adâncit de-a lungul anilor și au adus rezultate slabe la evaluări și o creștere a ratei analfabetismului funcțional.

Ce spune un specialist în educație despre schimbările din noul an școlar

Ștefan Pălărie, senator și membru al Comisiei pentru învățământ, dar și fondatorul Școlii de valori și inițiatorul unor politici publice în domeniul educației, a declarat pentru Gândul că tot ceea ce se întâmplă în învățământul românesc se îndreaptă spre un mare dezastru. Asta pentru că s-au făcut foarte multe schimbări fără ca, înainte, cadrele didactice să fie instruite cu ce trebuie să facă, pentru a garanta astfel că școala românească se schimbă în bine.

„Transformarea manierei de evaluare, care a venit, de fapt, mână-n mână cu schimbarea structurii anului școlar și eliminarea tezelor sunt elemente de legislație secundară și au fost date prin ordin de ministru. De fapt, un ordin de ministru a fost dat în așa fel încât să fie schimbată structura anului școlar.

Nu vedem nicio formă de fundamentare a acestei decizii. Nu lipsește doar fundamentarea, ci și modul în care sunt implementate aceste măsuri, și anume fără instruire autentică a cadrelor didactice, ca să poată să facă față cu succes noilor schimbări.

Înțeleg că elemente de evaluare au fost publicate cu cinci zile înainte de începerea anului școlar. Asta arată, de fapt, că pur și simplu sunt făcute fără cap. Din perspectiva asta, eu spun, cu toată convingerea, că asistăm la un mare-mare dezastru”, spune specialistul în educație.

Ștefan Pălărie susține că propunerile de schimbare a legilor din învățământul preuniversitar și universitar – care ar trebui să fie forma de manifestare a unei politici publice în educație – trebuie oprite sau transformate fundamental, pentru că le lipsesc viziunea clară, problemele identificate și setul de soluții pentru schimbări și reforme care să rezolve aceste probleme.

”Este o mare minciună când domnul Cîmpeanu spune că este cea mai mare dezbatere care a avut loc vreodată în societatea românească. Singurul scopul al acestor legi a fost demontarea, aproape piatră cu piatră, a oricărei forme de arhitectură funcțională a învățământului românesc și repunerea lui în autorități naționale, organizații în subordonare, despre care încă nu știm cum vor funcționa pentru că, în dreptul fiecăruia, maniera de ocupare a funcțiilor se va face prin ordin de ministru.

Pe preuniversitar, singura chestiune care sare, de departe, în ochi este demontarea întregului sistem de sus până jos și remontarea lui prin pixul ministrului. Ceea ce, pentru mine înseamnă un uriaș risc de politizare”, a explicat specialistul în educație.

Cum văd elevii schimbarea semestrelor cu module, vacanțele, noile evaluări și scoaterea tezelor  

Ariana Dudună, președintele Asociației Elevilor din Constanța și elevă la Colegiul Național ”Mihai Eminescu”, a spus ce înseamnă pentru cei din școală renunțarea la semestre și la teze, dar și unde a greșit Ministerul Educației când a propus schimbările în educație.

Ea susține că noile schimbări din educație nu au viziune și nu sunt fundamentate pe ceea ce școala românească are nevoie cu adevărat. În plus, aceasta are mari îndoieli că toate modificările anunțate, cu surle și trâmbițe, de reprezentanții Ministerului Educației vor fi vreodată aplicate și respectate.

Pentru noile schimbări din educație, nu am cum să fiu optimistă, așa cum nu am fost optimistă nici pentru vechea Lege a Educației. Putem să avem și o lege a educației ca-n Finlanda, dacă legile pe care le avem nu se aplică și nu se respectă, iar termenele sunt prorogate în fiecare an, degeaba avem o lege, fie ea bună sau rea. Legile sunt făcute ca să fie respectate și aplicate.

Chiar și noile schimbări din educației – de care eu nu sunt mulțumită și cred cu tărie că ar trebui retrase -, cu toate termenele și toate acele măsuri – care, zic eu, că poate ar fi bune -, am mari îndoieli că o să fie aplicate și respectate vreodată. Până când nu o să avem o lege a educației care să fie respectată și care să fie pusă în aplicare de Guvern, degeaba o avem, fie că-i nouă, fie că-i veche, rea sau bună„, spune președintele Asociației Elevilor din Constanța.

În ce privește schimbarea semestrelor cu module, Ariana Dudună spune că aceasta nu este decât o denumire care definește o perioadă de școlarizare, finalizată cu o vacanță.

”Este o non-discuție pe care s-a pus accentul foarte mult, pentru că foarte multă lume nu înțelege. Nu există module, modul este o denumire care a fost băgată în ordinul de ministru, care definește o perioadă de școală, legată de o vacanță. Dar acele module nu au niciun rol, nu încurcă pe nimeni nu absolut nimic.

Dacă vorbim de desființarea semestrelor, pentru că de fapt asta s-a întâmplat, semestrele au avut în ultimii ani un rol mai degrabă formal decât unul concret. Într-adevăr, modul în care vor fi organizate vacanțele în următorul an școlar este făcut după cercetările existente cu privire la curba de efort a unui elev. Este de preferat, în favoarea unor vacanțe puține și lungi, unele mai multe și mai scurte”, spune Ariana Dudună.

Președintele Asociației Elevilor din Constanța este de acord cu renunțarea la teze, în condițiile în care acestea au avut în ultimii ani un rol nesemnificativ.

”Valoarea notei de teză ajungea să aibă o valoare mai mică decât o notă normală la respectiva materie, atunci când se încheia media. Sunt de acord, că din anumite perspective, evaluările sumative ar trebui să existe, dar evaluarea sumativă poate să existe și fără teză”, a mai precizat Ariana Dudună.

Ea reproșează Ministerului Educației că nu a înțeles și nu a aplicat noțiunea de dialog civic, de dezbatere publică și de transparență decizională în cazul schimbărilor propuse în învățământ.

”Orice schimbare facem, dacă ea nu pornește de la un consens social și de la un dialog deschis, schimbarea respectivă, fie ea bună sau rea, reprezintă o încălcare a contractului social. Ceea ce, de la sine, nu poate să fie bun. Și aici putem să amintim o gramadă de ordine de ministru unde s-a încălcat legea transparenței decizionale, Legea 52/2003.

Putem să amintim dezbaterile cu privire la noua lege a educației care au fost organizate. Ca să dau un exemplu, noi am fost dați afară de la o astfel de dezbatere care trebuia să fie publică. Ni s-a spus că nu putem să participăm, dezbaterea care fusese anunțată ca fiind o dezbatere publică a fost făcută cu listă, cu semnături și nu am avut voie să intrăm”, spune Ariana Dudună.

Consiliul Elevilor, despre ce este în neregulă în proiectele de lege, dar și de ce este nevoie de o schimbare în școala românească

Părerile cu privire la schimbările din școala românească sunt însă împărțite. Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor, elev în clasa a XII-a la Colegiului Național „Nichita Stănescu” din Ploiești, a declarat pentru Gândul că a fost făcut un prim pas important spre modernizarea și schimbarea mentalității unei școli românești care nu mai este în concordanță cu spiritul și cu valorile generației de astăzi.

Acesta recunoaște însă că sunt și multe lucruri care lasă de dorit în proiectul de lege privind învățământul preuniversitar, dar susține că a le retrage nu este o soluție care să consolideze perspectiva și direcția dorite pentru școala românească.

„Multe dintre propunerile pe care Ministerul Educației le-a implementat pentru anul școlar 2022-2023 sunt, de altfel, propunerile pe care chiar noi, Consiliul Național al Elevilor, le-am făcut în ultimele luni. Practic, face trecerea către o evaluare ceva mai lejeră pentru elevi, care evaluează competențele și care elimină, într-o bună măsură, fenomenul toxic «fuga după note».

Cumva, ne-am dat seama și eu și colegii mei că cei care își doresc sau clamează că își doresc schimbarea cel mai aprig, sunt fix acele persoane care acum o contextă. Într-adevăr, sunt multe aspecte în neregulă în proiectele de lege pentru învățământul preuniversitar care și pe noi ne îngrijorează. Spre exemplu, cele legate de incluziune. Dacă ne uităm în lege, cuvântul echitate apare de câteva ori, în contextul în care, la polul opus, cuvântul excelență apare de câteva zeci de ori. Deci, vedem că echitatea lipsește cumva din proiectul de lege.

Nu mai vorbim de acea admitere la colegiile naționale care, din nou, nu face altceva decât să adâncească inechitățile dintre elevi, în funcție de situația materială. Sunt multe probleme în proiectele de lege, dar soluția nu este să le retragem, ci să lucrăm împreună și să venim cu propuneri concrete. Avem nevoie de o reformă în educație, avem nevoie de o lege care să asigure cadrul optic pentru un învățământ de calitate și nu mai putem aștepta, am așteptat deja prea mult”, spune Robert Avram.

Scrisoare deschisă către ministrul Educației, semnată de 100 de intelectuali

O scrisoare deschisă semnată de 100 de intelectuali, printre care Gabriel Liiceanu, Mircea Miclea, Lazăr Vlăsceanu, Andrei Cornea și Nicolae Manolescu, a fost transmisă recent ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, prin intermediul căreia se cere „consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților în formularea propunerilor de legi ale educației”, reanalizarea acestora și prelungirea perioadei de dezbateri publice a acestora.

Aceștia i-au transmis ministrului Educației mai multe propuneri de modificare a proiectelor legii învățământului preuniversitar și a legii învățămîntului universitar, cerând, printre altele, renunțarea la evaluarea standardizată în format digital și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat, renunțarea la organizarea de admitere separată la colegiile naționale, pentru a se asigura echitate și nediscriminare.

În scrisoarea adresată public ministrului, semnatarii i-au transmis ministrului Educației și 12 întrebări, inclusiv dacă schimbările au fost propuse după un studiu de impact care să fi arătat efectele pozitive și, eventuale efecte negative.

”Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?”, l-au mai întrebat semnatarii scrisorii deschise pe ministrul Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației a afirmat că propunerile vin de la ”un grup de interese”, dar aceste nemulțumiri nu pot afecta interesul general de a asigura prin schimbarea legilor o educație de calitate pentru cei peste 3,5 milioane de copii și tineri și învățământul românesc.

Structura anului școlar 2022-2023

Noul an școlar, care începe mai devreme cu o săptămână față de anii anteriori, are tot 36 de săptămâni de cursuri, dar sunt împărțite în cinci module, cu cinci vacanțe:

Modulul 1

• cursuri: de luni, 5 septembrie 2022, până vineri, 21 octombrie 2022;
• vacanță: de sâmbătă, 22 octombrie 2022, până duminică, 30 octombrie 2022.

Modulul 2

• cursuri: de luni, 31 octombrie 2022, până joi, 22 decembrie 2022;
• vacanță: de vineri, 23 decembrie 2022, până duminică, 8 ianuarie 2023.

Modulul 3

• cursuri: de luni, 9 ianuarie 2023, până vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene și cel al municipiului București;
• vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene și cel al municipiului București, în perioada 6 – 26 februarie 2023;

Modulul 4

• cursuri: de luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene și cel al municipiului București, după caz, până joi, 6 aprilie 2023;
• vacanță: de vineri, 7 aprilie 2023, până marți, 18 aprilie 2023;

Modulul 5

• cursuri: de miercuri, 19 aprilie 2023, până vineri, 16 iunie 2023;
• vacanță: de sâmbătă, 17 iunie 2023, până duminică, 3 septembrie 2023.

Pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are 34 de săptămâni de cursuri și se încheie în 2 iunie 2023.

Elevii din clasa a VIII-a vor avea 35 de săptămâni de cursuri și vor încheia anul școlar pe 9 iunie 2023.

Pentru clasele din învățământul liceal – filiera tehnologică, pentru clasele din învățământul postliceal, cu excepția calificărilor din domeniul sănătate și asistență pedagogică, și pentru clasele din învățământul profesional, anul școlar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri și se încheie pe 23 iunie 2023.

În cazul claselor din învățământul postliceal cu calificări din domeniul sănătate și asistență pedagogică, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învățământ în vigoare.